Pantofii de azi și de ieri

Pantofii cu toc sunt considerați unul dintre cele mai alegante accesorii la care poate apela o femeie. Chiar dacă nu de puține ori se plîng de dificultatea de a le purta, femeilor le sclipesc ochii cînd văd o pereche de pantofi în vitrina unui magazin. Tocurile se asociază strict cu femeile, însă istoria ne arată că lucrurile nu au stat tot timpul așa. Asta deoarece primii purtători de pantofi cu toc a fost bărbații.

 Undeva prin secolul IX, războinicii persani au conceput un model de pantof cu toc pentru echitație, în scopul de a împiedica alunecarea piciorului călăreţului în scara de şa. Când soldatul se ridica în picioare pe scară, tocul îl ajuta să își mențină postura astfel încât să poată să tragă cu arcul mai eficient. 

6 secole mai tîrziu, Europa fusese curpinsă de un val de interes privind toate lucrurile de origine persană, așa că pantofii în stil persan au fost adoptați cu mult entuziasm de aristocrația occidentală. Încălțările au devenit un simbol al statutului social. Unul dintre cei mai pasionați colecționari de pantofi a fost regele Louis XIV al Franței. Cu o înălțime de numai 1,60 m, regele și-a ajustat statura cu încă 10 cm cu ajutorul pantofilor cu toc, adesea decorați cu scene din bătălii importante.  Tocul și talpa erau întotdeauna roșii.

Peleș-castelul de poveste al României

Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante monumente de cultură și centre muzeografice din România. Aflîndu-mă prin împrejurimimile Sinaiei, nu am putut să nu am în itinerariu și acest obiectiv istoric. Tocmai de aceea, vă invit să facem o călătorie în timp și să descălecăm tocmai în secolul XIX. 

De printre copacii galben-verzui se ivește silueta elegantă a castelului de basm al României,  care pare o bijuterie în sine. Este exact genul de palat pe care și-l închipuie orice copil la auzul unei povești cu regi și regine. Curtea castelului, cu fantana in mijlocul curtii, in cel mai curat stil renascentistne surprinde plăcut. Curtea are un decor vesel, din plante si flori.

Fără griji azi

About happiness

Despre muzică. Bună și nu prea...

Carla's Dreams și Adrian Ursu au scos cîte o piesă. Ambii în aceiași zi, pe 19 octombrie. Acuma, chestia e un pic cam.... nu știu cum să-i zic. Rog din start fanii lui Adrian Ursu să nu se supere tare pe mine , iar dacă se găsesc dintre aceștia și printre prietenii sau cunoscuții mei, să nu o ia în nume de rău. Zic și eu ce am pe suflet, că doar de asta am blog,nu!)) Așa, cu asta ne-am lămurit.
Piesa lui CSD, v-am spus în altă postare ce cred despre ea. Dar o mai pun  o dată, și dacă trebuie, o să o mai pun de cîte ori va fi nevoie. Și ca să nu fie discriminare (totală) vă pun mai jos și piesa lui Adrian Ursu. Acuma hai la ascultat și apoi mai vorbim.

Welcome back, CSD!

Carla's Dreams a revenit! Și cu ce a revenit încă! Maică Sfîntă! Cu o superbăciune de piesă! L-aș pupa acuma dacă l-aș vedea în față, zău!
Și cînd mă gîndesc la cum a început-o EL, și la ce ajuns acuma...! Și nu e neapărat ceva de rău, cu toate că nici primele piese nu au fost rele, din contra, au fost imnurile adolescenței mele (nu e un lucru cu care mă pot mîndri, dar asta e!).
Acuma cîntă de parcă ar fi celmai romantic bărbat din Republica Moldova, și nu  cel care cînta cu vreo cîțiva ani în urmă Dăti.... ))
 Acuma cîntă:
Te rog să nu-mi mai spui că o să pleci spre marea albastră
Și că fereastra ta este mai decît un drum spre cer...
Te rog să nu-mi mai spui că amurit iubirea noastră
Și că de astăzi n-o să te mai simt în picături de ploi!

Da ce să vă mai zic eu cînd puteți să ascultați. Poftim, chiar vă rog! Mie mi-a făcut seara mai frumoasă. Sper că efectul va fi același și la voi!

Sezonul răcelilor declarat deschis

Chiar vorbeam zilele trecute cu o prietenă și îi spuneam că mă mir cum de nu am răcit pînă acum. Ei și cum se întîmplă în cele mai dese cazuri, nu zi hop pîn n-ai sărit.
Voila! am prins o răceală cum nu se putea mai frumoasă. Am 3 zile deja de cînd particip la Concursul Național de Curs Nasul și cred că voi ajunge în finală! Ca să fiu mai explicită, nu pot să vorbesc 30 de secunde la telefon fără ca să îmi suflu nasul de vreo 3 ori. Hai nu vă încrețiți, vă rog, și nu mai fu-fuiți atîta, că și voi știți cum e, sunt sigură. Am încercat 3 spray-uri nazale, și....nimic. Nimic! La naiba!